Fiu de tina


Diavolul si pacatul
13 Septembrie, 2009, 1:40 pm
Filed under: Cuvinte de folos | Etichete: , ,

Fragmente din Cuviosul Paisie Aghioritul – Mica Filocalie (Ed. Cartea Ortodoxa, 2009 – pag 47-50)

ParintelePaisieDumnezeu ingaduie diavolului sa ne loveasca cu rautate, pentru ca, prin lovitura pe care ne-o da, alunga praful din sufletul nostru murdar.

Planul lui Dumnezeu este sa foloseasca raul pe care-l face diavolul, si in cele din urma sa-l preschimbe in bine.

Nu trebuie sa stam de vorba cu diavolul. Acesta ne va inghiti ca pe un dumicat.

Dumnezeu il lasa pe diavol sa ne ispiteasca, ca omul sa lupte. Fara lupta nu se intampla nimic. Daca diavolul nu ne-ar ispiti, am putea crede ca suntem sfinti.

Cand satana vrea sa-l ispiteasca pe un om, il trimite mai intai pe impielitatul nesimtirii, ca sa-l faca mai intai pe om nesimtitor, si dupa aceea merge el insusi ca sa-l „instruiasca”.

Daca omul ii ofera drepturi diavolului, este stapanit de patimi. Ceea ce vrea Dumnezeu este ca omul sa arunce patimile in mutra diavolului, prin lupta sa jertfelnica. Sau mai bine, sa vanda patimile sale lui aghiuta, si cu banii pe care-i primeste, sa cumpere pietre ca sa arunce in el, sa nu se mai apropie.

Omul, daca nu se straduieste sa se pastreze curat de pacat, se umple de „paraziti” si pierde legatura cu Dumnezeu.

Sa nu limitati rugaciunea voastra doar la cuvinte. Sa faceti din intreaga voastra viata o rugaciune catre Dumnezeu.



Despre ispite
8 Iulie, 2009, 3:51 pm
Filed under: Cuvinte de folos, Sfinti | Etichete: , ,

„- Si cum se va arata ostasul cel viteaz, daca nu va face fapte vitejesti in razboi? Cum va pricepe Dumnezeu ca Il iubesti, daca nu te va vedea razboindu-te cu diavolul si zdrobindu-l? Cum vei lua plata, fara sa rabzi intristare, ispita si uneltirile diavolilor? Oamenii, cata vreme se afla in aceasta viata, se nevoiesc, se intristeaza si rabda ispite, asa incat, atunci cand vor muri, sa aiba adunat ceva bun pentru infricosata zi a Judecatii. Cei care in viata lor duhovniceasca sunt morti, orbi, nepricopsiti si intunecati, unii ca acestia dorm cu placere, mananca, beau, vaneaza lause, desfraneaza, canta si se supun usor poftelor trupesti. De Dumnezeu nu-si aduc aminte, nici de Judecata si de rasplatire. Urmeaza intotdeauna pe diavol si fac voile lui. Iar acela ii considera prietenii si slujitorii sai si le ofera bucuria desarta a acestei lumi. Vai insa, ce intristare ii asteapta!

Ispitele pe care le rabzi, fiul meu, se vor preface in dulceata, pentru ca pe cat te impotrivesti razboiului trupesc si il rabzi cu barbatie, cu atat mai multe cununi ti se impletesc si rasplata ta creste. Asadar, nu fi nepasator, ci fa rabdare ca sa nu pierzi nici rasplata, nici cerul. Azi-maine lumea aceasta va trece ca visul si se va destrama ca fumul.

Toate se schimba, dar noi ne inselam si nu putem rabda deloc ispitele. Nu ai citit ca „multe sunt necazurile dreptilor si din toate acelea ii va izbavi pe ei Domnul” (Ps. 33, 19) si ca „necazuri si nevoi m-au aflat; poruncile Tale sunt gandirea mea„? (Ps. 118, 143). Nu stii ca Dumnezeu „a masurat cu palma” zilele vietii noastre (Ps. 38, 6), ca sa ne luptam cu diavolii, ca sa priveghem, sa ne rugam zi si noapte si sa ne nevoim spre implinirea poruncilor Lui? Nu rosi de rusine cand te razboieste diavolul! Mai mult, sa te bucuri si sa re veselesti. Si trebuie sa stii ca, daca nu ne coacem cu ispitele,  nu ne vom putea oferi pe noi insine paine dulce lui Dumnezeu.”

“Sfantul Andrei cel nebun pentru Hristos” (Ed. Evanghelismos, Bucuresti, 2005, pag. 155)