Fiu de tina


A fi sau a nu fi – Pr. Savatie Bastovoi
19 Octombrie, 2009, 1:00 am
Filed under: Avort | Etichete: , ,

A fi sau a nu fi

de Pr. Savatie Bastovoi

3Odată cineva m-a invitat să văd un film despre avort. Filmul urma să fie arătat într-o şcoală oarecare. Scopul acestui film era acela de a trezi repulsia faţă de avort, cu alte cuvinte de a opri pe cei care ar fi tentaţi vreodată să facă un avort. Eu nu m-am dus la acest film. Pentru că eu nu aş putea privi un astfel de film.

Mulţi ani în urmă stăteam la o bere cu cineva care tocmai îşi dusese iubita să facă un avort. Eram băieţi de liceu şi lucrul acesta făcea parte din viaţa liceenilor. Mărturisirea acestui om nu avea nimic din teribilitatea şi mostruozitatea unei operaţii chirurgicale filmate. Ceea ce îi rămăsese lui în minte era mâna asudată a iubitei sale de 40 de kilograme pe care el o ducea adormită şi palidă pe străduţa întortocheată din spatele spitalului.

Mâna aceea subţire şi neputincioasă semăna pentru el cu o funie legată de gâtul unui animal dus la tăiere. Şi asta n-ar fi fost atât de dureros şi atât de marcant, dacă această mână nu ar fi fost mâna celei pe care el o iubea mai mult decât orice pe lume.

Vremea a trecut şi astăzi nu mai ştiu unde este tânărul acela, iar fata poate că nu şi mai aminteşte decât arareori de această întâmplare din adolescenţă.
Astăzi în orişice oraş te izbeşti de panourile care îţi oferă servicii de obstetrică. În spatele acestor panouri, în hol, sunt întotdeauna câteva femei singure, altele însoţite de partenerul lor, aşteptându şi rândul la operaţie sau amorţite şi palide, aşteptând să-şi revină după anestezic. Fiecare dintre ele are povestea ei, poveste despre care toată lumea încearcă să uite, pentru a nu-şi mai aminti de ea niciodată.

Este curios cum într-o societate în care cultul dragostei şi al tinereţei dezlănţuite se impune cu atâta putere, s-a creat, pe de altă parte, o adevărată fobie în faţa naşterii, care este o urmare firească şi inevitabilă a dragostei. Atunci când o tânără află că a rămas însărcinată ea începe să aibă comportamentul unui om cuprins de cancer. Oameni care sacrifică câte 25-30 de ani din viaţă pentru a bate coridoarele şcolilor, cu toată amărăciunea şi sărăcia pe care o presupune viaţa căminelor studenţeşti, aceeaşi oameni se îngrozesc dintr-odată în faţa gândului de a “sacrifica” doi ani pentru copilul lor care se naşte. Aceasta nu vorbeşte decât despre infantilitatea în care se adânceşte omenitatea de azi, când oameni de 30, 35 de ani umblă cu cursurile xeroxate sub braţ şi tremură de emoţie la gândul dacă vor reuşi sau nu să copieze la examen.

Am spus la început că nu am vrut să văd un film care îmi prezintă un avort pe viu. De multe decenii, Biserica, precum şi unele societăţi filantropice şi medicale încearcă să convingă lumea de faptul că avortul este un omor. Totuşi oamenii sunt prea puţin sensibili la acest lucru. Ei zic că vor să-şi trăiască tinereţea, să-şi trăiască dragostea. Am auzit de nenumărate ori tineri care spun că apariţia unui copil ar duce la încetarea dragostei dintre ei, că grijile le-ar rutina viaţa. Tânărul care îşi dusese iubita la chiuretaj nici nu realizase că tocmai comisese un omor, pentru că nici nu ştia ce înseamnă un avort, dar înţelesese că făcuse un păcat împotriva dragostei, că o umilise şi o sacrificase ca pe un animal de carne pe cea pe care o iubea. El îşi dăduse seama că cea pe care el o atingea cu atâta sfială fusese dusă să fie desfăcută şi însângerată de mâinile unui chirurg impersonal şi rece.

Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că la Judecată oamenii nu vor fi întrebaţi de păcatele pe care le au făcut fiind biruiţi de fire: nici de beţie, nici de curvie, dar vor fi întrebaţi de ce nu au arătat dragoste. Şi prorocii au avut căderi – cum a fost David, care a violat, neputând rezista în faţa frumuseţii Virsaviei -, dar şi le au asumat. Nu a naşte un copil este păcat, ci a te folosi de o femeie pentru pofta ta. Dar poate că şi această plăcere devine păcat de moarte abia de atunci de când apare gândul de a opri zămislirea care o urmează.

Apostolul Pavel spunea că femeia se mântuieşte prin naşterea de fii, dar astăzi credem că oricine îşi asumă să nască pe cel ce s-a zămislit în urma unei iubiri permise sau nepermise ar putea să se mântuiască de păcatul său. Oamenii avortează şi după aceea vin la biserică să-şi ia canon de ispăşire, neînţelegând că nu este un alt canon mai bun pentru păcatul trupesc decât acela pe care Însuşi Dumnezeu l-a rânduit, adică naşterea de fii, cu tot ce presupune ea.

Izvorul vieţii este Hristos. Nimic din ceea ce este nu s-a făcut fără El. Sfântul Macarie Egipteanul vorbea în omiliile sale despre nemăsurata iubire a lui Dumnezeu faţă de făptura Sa. Anume că Dumnezeu, în puritatea şi atotputernicia Sa plină de lumină, nu se îngreţoşează niciodată de om, că El trimite pe Duhul Său cel Sfânt chiar şi acolo unde doi desfrânaţi săvârşesc păcatul şi se atinge de trupurile lor pentru a da naştere unei noi vieţi. Nimeni nu poate zămisli fără Duhul Sfânt. De ce unii oameni drepţi nu pot avea copii şi de ce păcătoşii zămislesc şi avortează? Nu ştim. Ştim numai că oricine se naşte pe lume se naşte de la Dumnezeu şi pentru Dumnezeu. Oricine s-a opus lui Dumnezeu şi şi a omorât copiii pentru a şi face o viaţă mai lipsită de griji a ajuns mai devreme sau mai târziu să-şi ruineze viaţa. Acestea sunt familiile care divorţează, în care mor copiii în accidente sau înecaţi, aceştia sunt bătrânii pe care nu-i mai cercetează propriii copii.

Lumea este fiecare om care trăieşte şi ea capătă sens doar în faţa omului care o contemplă şi o împlineşte prin sine însuşi. Privit în adâncime, privit cu dragoste, nu este nici un om care n-ar fi trebuit să se nască. Şi când zic asta mă gândesc în primul rând la mine şi la tine. Şi cine oare a hotărât pentru noi dacă a trebuit să fim sau să nu fim în această lume? Încă de când eram copil mă surprindeam de multe ori că cercetez oameni necunoscuţi, încercând să-i ghicesc cine sunt şi mai ales ce simt ei în inimile lor. Mă gândeam cum ar fi fost dacă ei nu ar fi fost pe lume, ce ar fi putut fi în locul acelei clipe în care eu i-am privit şi m-am gândit la ei?

Până acum rămân la convingerea că fiecare om simte ceva profund în inima sa şi ceea ce simte este, pentru el, cel mai important lucru, este ceea ce dă sens vieţii lui.

Oricine iubeşte trebuie să iubească până la capăt şi să-şi asume tot ceea ce îi scoate înainte dragostea.


15 comentarii so far
Lasă un comentariu

Sunt in carucior de 20 ani.Acum am 34 ani si ma rog zilnic Domnului si il implor sa ma faca bine!UN AN PLIN CU SANATATE SI PACE MULTA!

Comentariu de camelia

Ei, comtinua sa speri😉
Uita-te la partea frumoasa: ai un suflet bun!
Vindecarea trupului o sa vina.
Iubeste-l pe Dumnezeu, crede in el si in corpul tau ca se poate vindeca, pune-ti mainile pe picioare si roaga-te din suflet lui Dumnezeu ca sa te vindece. Si foarte important: Spunne-i motivul pentru cere vrei sa fie vindecarea. Si nu uita ca nu trebuie sa fie un motiv egoist. Succes, ceci te vei vindeca😉

Comentariu de Hehe

Camelia, nu am pretentia ca inteleg in totalitate prin ce treci. Dar eu cred ca trebuie sa te lasi in voia lui Dumnezeu. Stie El mai bine de ce a ingaduit sa fii in aceasta stare si tot El stie daca si cand va fi cazul sa te vindeci. Noi trebuie sa invatam cate ceva din toate lucrurile care ni se intampla in viata, fie ca sunt minore sau tin de viata si de moarte. Cateodata e greu sa aflam adevarul si mai greu e ca nimeni nu ne poate ajuta. Exista insa un element principal care ne poate lumina mintea, si acela e Harul. Tu trebuie sa ai acest har (primit la sfintele taine si prin participarea la Sf Liturghie) si sa-i cauti pe oamenii care tot cu ajutorul harului pot vedea mai clar lucrurile si ti le pot explica si tie. Ma refer aici la cei cu care te vei sfatui: preoti, calugari, duhovnicul tau.

Si mai trebuie sa ai puterea de a accepta ce ti se intampla, chiar daca nu intelegi pe moment si nu vezi niciun bine in asta. Pune-ti toata increderea in Dumnezeu si El nu te va lasa.

Comentariu de Fiu de tina

sarut mana Parinte!Ma simt onorata si multumesc ca sunteti alaturi de mine duhovniceste!Ma incred in bunul nostru Domn Iisus Hristos din toata inima!Va doresc in acest an 2010 multa sanatate si binecuvantari de la DOMNUL SI DE LA MAICA DOMNULUI!

Comentariu de camelia

ah, Camelia, faci o confuzie. Nu ti-a raspuns parintele Savatie, acesta nu este blogul lui, ci eu mi-am permis sa preiau aceste randuri scrise de el. Desi blogul se numeste Fiu de tina, eu sunt de fapt o „fiica”, numele meu e Andreea si imi pare bine ca te afli aici.

In articol am pus link catre blogul parintelui Savatie, merita sa-l vizitezi si sa citesti ce scrie pe acolo.

Eu am publicat comentariul tau asa cum l-ai trimis, dar te rog sa-mi spui daca vrei sa sterg telefonul si/sau id-ul. Sunt totusi niste date personale care pot intra pe mana unor persoane care te pot deranja.

Comentariu de Fiu de tina

da te rog sterge-le.ms mult

Comentariu de camelia

Multumesc mult Andreea..Domnul sa te binecuvanteze si sa aiba grija de tine si de familia ta

Comentariu de camelia

Doamne ajuta si te mai astept pe aici

Comentariu de Fiu de tina

Nu stiu ce sa zic…
Abordezi problema in stilul: „Noi nu facem nimic ca se ocupa Dumnezeu de toate.”Eu sunt de parere ca omul are puteri supranaturale ascunse in el care pot fi dezvoltate prin iubire. De exemplu, cand un om este fericit, desi este ger afara, se simte cald si nu raceste. Deci isi poate incalzi corpul singur, intr-un mod indirect initial. De acord, trebuie sa ne bazam pe Dumnezeu, dar trebuie sa facem si noi ceva, nu-i asa?

Comentariu de Hehe

a, da, desigur, nu am vrut sa spun ca trebuie sa fim niste legume sau robotei controlati de o putere superioara noua. Nu. Ce vroiam sa spun e ca trebuie ca intotdeauna sa fim colaboratori ai lui Dumnezeu. Trebuie sa fim pe aceeasi lungime de unda, ca sa zic asa. Atata timp cat lucram pentru si intru Dumnezeu, avem toate sansele de izbanda.

Stii, scriitorul Paulo Coelho a devenit celebru cu acel citat din Alchimistul, care spunea ceva de genul: „Daca iti doresti ceva cu adevarat, atunci tot Universul va conspira in favoarea ta”. Ei bine, cineva a spus acelasi lucru din punct de vedere crestin si suna cam asa: „Daca iti doresti cu adevarat ceva, toata Zidirea va lucra cu tine”. Si Doamne, e atat de frumos, sa stii ca Dumnezeu insusi si toata Creatia Lui sunt alaturi de tine, pentru ca tu esti alaturi de acestia.

Iar cand vine raul asupra noastra, nu mi se pare deloc corect sa dam vina pe Dumnezeu, fara sa ne simtim macar un pic cu musca pe caciula. Pentru ca nu exista om atat de drept incat sa se poata lua la harta cu Dumnezeu si sa-i reproseze raul din viata sa. Ba din contra, dreptii care au patimit la viata lor cu boala, chinuri, nedreptati, au fost destul de intelepti incat sa nu-l traga la raspundere pe Dumnezeu si sa vada in toate ajutor pentru mantuirea lor. Si stii care-i diferenta dintre noi si ei? Ei au renuntat la orgoliu si astfel n-au mai fost orbiti.

Deci da, lasati-va pe mana lui Dumnezeu si lucrati impreuna cu El, atunci faptele voastre vor avea cu adevarat sens. Restul lucrurilor vin de la sine.

Comentariu de Fiu de tina

Iarta-ma ca te intreb, dar… Care este scopul tau in viata?
Nu de alta, dar am nevoie de o alta identitate, un alt scop, o alta personalitate, una curajoasa, puternica si iubitore. Pentru asta am nevoie de exemple si vreau si eu sa stiu ce scop are fiecare om ca sa-mi creez si eu propriul scop.

Si inca o intrebare…
M-am gandit si sunt intr-o stare de nepasare, slabiciune revolta si rautate.
Sunt la oa varsta apropriata celei de a incepe o cariera…
Si sunt pe punctul de a ma desprinde de vita comoda pe care o am…
Si exista mai multe optiuni…
1)Sa sper…
2)Sa ma sinucid

Si vazand rautatea oamenilor, m-am revoltat in sinea mea si am de ales intre a deveni un asasin cu sange rece si nebun sau un protector care urmeaza calea credintei.

Stiu teoria despre Dumnezeu, etc.
Dar nemaisimtiind iubirea, acoperindu-ma cu ura si lasand ura sa-mi curga prin vene, simtindu-ma „cool” cu adrenalina combinata cu ura atunci cand fac rau, imaginandu-ma un ucigas, fac numai rau.
Daca merg in biserica, ceva ma zgarie pe dinauntru si ma chinuie in ultimul hal.

Ultima oara am vrut sa ma spovedesc in bataie de joc.
Am mers la un preot si i-am zis cu un ranjet batjocoritor:

-Cand spovediti?

Si mi-a spus:

-Miercurea si joia, dar nu te-am prea vazut pe la biserica. Te-ai spovedit de sarbatori?

eu i-am spus:
-NU ( cu un ranjet pe care nu l-am putut stapani)

Apoi, preotul s-a apropiat de mine si l-am vazut superior mie si ceva m-a speriat la el si mi-au fugit intentiile rele, dar s-au ascuns intr-un gand…

Apoi, preotul mi-a spus cu alte cuvinte ca nu ma poate spovedi cand am chef, ci spovedania e o adevarata taina, la care trebuie sa vin cu inima franta.

Iar eu in ultimul timp nu am mai avut inima franta, nici atunci cand ii raneam pe cei dragi…

Comentariu de Hehe

draga prietene, eu nu prea sunt in momentul de fatza un bun sfatuitor. Inteleg prin ce treci, am fost si eu acolo. Sunt lucruri pe care le depasim ori cu o mare vointa, ori cu multa dragoste de Dumnezeu. Dar din experienta mea, din mocirla in care reusim sa ne afundam , tot Dumnezeu ne ridica. Stiu ce-nseamna disperarea, deznadejdea, produnda dezamagire (nu in legatura cu Dumnezeu, ci in legatura cu propria persoana). Stiu ce inseamna sa crezi ca nu mai poti sa reusesti vreodata si sa ajungi sa contempli alternativele (ex sinuciderea). Stiu ce-nseamna sa nu te poti ierta tu si din cauza asta sa crezi ca nu meriti nici iertarea lui Dumnezeu.

Pentru toate acestea nu m-am grabit sa gasesc un tap ispasitor. Pentru ca nu suport gandul ca as putea fi controlata de o putere mai mare decat mine. Dar stii ce? I-am dat nenumarate sanse sa ma controleze, practic m-am vandut lui, si-atunci..ce pretentii mai am sa fiu libera? Am realizat ca lupta imi depaseste cu mult fortele si ca singura n-am sa reusesc niciodata sa izbandesc.

Solutia e clara. Din proprie experienta ajung si eu la vorba sfintilor parinti: fara Dumnezeu nu putem face nimic. Iarasi, orgoliul meu de om liber nu poate sa accepte ca sunt doar o minge de ping pong intre aceste doua forte. Dar stii ce? Nu poti fi o minge de ping pong atunci cand una dintre forte te iubeste. Atunci cand, daca te lasi pe mana ei, nu se va juca cu tine, nu te va trimite zburand la cealalta forta doar de dragul de a continua jocul cu acea minge neinsemnata. Nu, atunci cand te-ai pus in mana Lui, te va ingriji, iti va da liniste si-ti va picura dulceata in inima. Din pacate, noi tot ii scapam din mana si tzopaim pe masa de ping pong, sarim fileul ala cu dexteritate, pana ajungem iara la cealalta forta, unde ne simtim singuri, parasiti si vinovati si..vrem inapoi. Asta e dorul de Dumnezeu. Si odata ce e aprins in inima ta, te chinuie, nu-ti da pace, pentru ca intotdeauna esti prea departe de Dumnezeu, fata de cum ar trebui sa fii. Si cu toate ca suntem multi care simtim acest dor, putini dintre noi au puterea sa lase totul deoparte si sa urmeze DOAR drumul asta, fara abateri, pana la sfarsit. Noi restul, ramanem la mijloc, chinuiti, deznadajduiti, cu inima impietrita si plina de neliniste..

Astea sunt gandurile mele. Pentru tine, in starea in care esti, nu-ti spun decat atat: REZISTA!

Comentariu de Fiu de tina

parinte eu am un tata foarte rau si nu ma pot ruga pt el.Va rog sa-mi spuneti ce sa fac
id-ul meu:mihaelapopa_97

Comentariu de mihaela

va rog cine are id-ul lui pr savatie sa mi-l dea si mie.vreau sa vb cu el fiindca am probleme in familie si singura nu stiu cum sa le rezolv

Comentariu de mihaela

Din pacate, nu stiu cum ati putea lua legatura direct cu parintele Savatie Bastovoi. Incercati pe blogul dansului (http://savatie.wordpress.com), o adresa de mail n-am gasit, dar poate lasati un comentariu si-l vede.

Comentariu de Fiu de tina




Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s



%d blogeri au apreciat asta: