Fiu de tina


Ce este sufletul
16 Iulie, 2009, 12:57 pm
Filed under: Cuvinte de folos, Sfinti | Etichete: ,

„- Sufletul este totul pentru om. Am putea spune că este viaţa şi dumnezeul trupului nostru pământesc. Dumnezeu i-a dat acestuia posibilitatea de a-l însufleţi şi de a-l cârmui, de a-l odihni şi de a-l încălzi cu căldură. Fără acesta, trupurile noastre ar fi lut, cenuşă şi praf.[…]

Firea omului este duhul înţelegător, uşor, foarte înţelept şi fin, foarte liniştit, dulce şi blând, alcătuit cu har şi frumuseţe peste mădulare nevăzute, foarte cuviincioase şi foarte plăcute lui Dumnezeu şi cetelor sfinţilor îngeri.

La început, sufletele tuturor oamenilor strălucesc mai mult decat soarele. Însă cu cât înaintează în vârsta, primesc înfăţişarea potrivită cu faptele lor. Sufletele celor virtuoşi nu au toate aceeaşi strălucire. Strălucirea depinde de cât de mult s-a străduit fiecare să se curăţească prin nevoinţa pentru virtute. Potrivit cu nevoinţa, se luminează şi sufletul. Cu cât rabdă cineva mai multe osteneli şi mâhniri pentru Domnul, cu atât urcă şi se apropie de El; şi cu cât se apropie de El, cu atât se luminează şi devine dumnezeu dupa har prin împărtăşirea de Duhul Sfânt.

Fierul, din negru şi rece cum este, cu cât stă în foc mai multă vreme, cu atât mai mult se luminează şi se încălzeşte. La fel se întâmplă şi cu oamenii. Foc este Duhul Sfânt, fier negru suntem noi, oamenii. Aşadar, cu cât stăruim în post şi priveghere, în rugăciune şi înfrânare, aşa cum ni le-a legiuit Duhul Sfânt, cu atât mai mult străluceşte faţă noastră de curăţie şi de iluminare.

Exact dimpotrivă să cugeţi şi despre cei păcătoşi. Când sufletele se dau pruncilor, se păstrează nespurcate pe toată durata sarcinii. După naşterea lor însă, dacă încep să păcătuiască, se întunecă. Şi cu cât se cufundă şi se tăvălesc în păcat, cu atât se înnegresc şi devin ca funinginea.

Multe suflete, când se despart de trup, par a fi rănite, altele înfometate şi îmbrăcate în zdrenţe. Unele par a fi pline de lepră, în timp ce altele sunt negricioase ca etiopenii, iar altele negre ca şi cum ar fi pârlite. Sufletele pomenitorilor de rău seamănă cu diavolii, în timp ce ale ereticilor, cu întunericul cel adînc. Cele ale vărsătorilor de sânge şi ale închinătorilor la idoli – ca să nu merg mai jos – sunt încă şi mai rele!”

“Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos” (Ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2005, pag. 161-162)

Anunțuri

Lasă un comentariu so far
Lasă un comentariu



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s



%d blogeri au apreciat asta: