Fiu de tina


Inca un cui
1 octombrie, 2009, 6:48 pm
Filed under: Caderi si ridicari | Etichete: ,

647Inca un cui am batut in carnea ta, Iisuse. Inca o data te-am tradat. Si inca o data ai facut minunea. M-ai luat de mana si m-ai tras la Tine. De data asta a fost cu forta. Pentru ca eu pornisem deja sa te rastignesc.

Iar acum nu pot sa-ti multumesc. Nu ma pot bucura ca mi-ai intors viata spre bine, pentru a nu stiu cata oara. Vad minunea si ma lasa rece, cu inima stransa.

Nu mai pot, Iisuse. Intre lumea asta si Tine, nu mai gasesc echilibrul. Cad in fiecare zi iar atunci cand alerg la Tine sa ma ridici, ma simt straina si goala. Si nu pot intelege. E lumea creata de Tine. De ce e asa de departe de Tine? De ce ma trage cat mai departe de Tine? De ce atunci cand incerc sa ma aproprii de Tine toate vuiesc si se pun stavila intre mine si Tine?

Dar inteleg de ce. Au inteles-o si sfintii. Doar ca ei au avut puterea pe care eu nu o am. Puterea de a alege o singura cale si de a inainte pe ea cu incapatanare, prin sange, lacrimi si noroi. Stiind ca trebuie sa treaca prin iad pentru a ajunge la inviere. Dar tot de la Tine au luat puterea, nu?

Iarta cuiul acesta, Parinte, si nu te scarbi de mine.

Nu ma lasa, Doamne Dumnezeul meu, nu te departa de la mine, ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mantuirii mele.



Diavolul si pacatul
13 septembrie, 2009, 1:40 pm
Filed under: Cuvinte de folos | Etichete: , ,

Fragmente din Cuviosul Paisie Aghioritul – Mica Filocalie (Ed. Cartea Ortodoxa, 2009 – pag 47-50)

ParintelePaisieDumnezeu ingaduie diavolului sa ne loveasca cu rautate, pentru ca, prin lovitura pe care ne-o da, alunga praful din sufletul nostru murdar.

Planul lui Dumnezeu este sa foloseasca raul pe care-l face diavolul, si in cele din urma sa-l preschimbe in bine.

Nu trebuie sa stam de vorba cu diavolul. Acesta ne va inghiti ca pe un dumicat.

Dumnezeu il lasa pe diavol sa ne ispiteasca, ca omul sa lupte. Fara lupta nu se intampla nimic. Daca diavolul nu ne-ar ispiti, am putea crede ca suntem sfinti.

Cand satana vrea sa-l ispiteasca pe un om, il trimite mai intai pe impielitatul nesimtirii, ca sa-l faca mai intai pe om nesimtitor, si dupa aceea merge el insusi ca sa-l “instruiasca”.

Daca omul ii ofera drepturi diavolului, este stapanit de patimi. Ceea ce vrea Dumnezeu este ca omul sa arunce patimile in mutra diavolului, prin lupta sa jertfelnica. Sau mai bine, sa vanda patimile sale lui aghiuta, si cu banii pe care-i primeste, sa cumpere pietre ca sa arunce in el, sa nu se mai apropie.

Omul, daca nu se straduieste sa se pastreze curat de pacat, se umple de “paraziti” si pierde legatura cu Dumnezeu.

Sa nu limitati rugaciunea voastra doar la cuvinte. Sa faceti din intreaga voastra viata o rugaciune catre Dumnezeu.



Dragostea mea e mai mare decat pacatul tau
22 iulie, 2009, 7:55 pm
Filed under: Caderi si ridicari, Cuvinte de folos | Etichete: ,


Punct de reper
10 martie, 2009, 6:30 pm
Filed under: Caderi si ridicari, Tara noastra-i tara noastra | Etichete: , , ,

Mi-aduc aminte ca intr-o vreme, cand eram mai intarita in credinta, atunci cand aveam dileme si nu stiam ce ar fi bine sa fac, ma raportam la un singur lucru: imi puneam intrebarea “ce ar face Hristos in situatia asta?”

Daca este sa fim sinceri cu noi, raspunsul la aceasta intrebare nu ne convine mai niciodata. Ar uri vreodata Iisus pe cineva? L-ar invidia, l-ar barfi? Ar nedreptati pe cineva? Ar gasi scuze de toata jena pentru o cadere? Ar cadea Iisus vreodata? I-ar trebui distractiile din lumea asta? Il vedeti pe Iisus rob patimilor? Ar avea nevoie sa fumeze, sa bea, sa desfraneze? Ar omori vreodata un copil, sange din sangele lui?

Lucrurile sunt clare la Hristos. Dar evitam sa ne intrebam si sa-L intrebam El ce-ar face, pentru ca e deranjant raspunsul, deranjeaza insasi ordinea vietii noastre caldute, duse intr-o ipocrizie deplina (ne punem bine cu oricine, chiar si cu Dumnezeu). Si de fapt, de cele mai multe ori stim care e voia lui Hristos, dar preferam sa-l mintim si pe El si pe noi, sa ne punem ochelarii de cal, sa ne facem ca nu vedem, sa gasim scuze care mai de care mai penibile. Orice scuza pentru pacat, in fata lui Dumnezeu, seamana cu scuzele unui copil de gradinita in fata unui adult. A, dar noi avem impresia ca sunt atat de bine intemeiate. Ne credem mai smecheri, il fentam chiar si pe Dumnezeu. Iar la final, sunt convinsa, ne vom prezenta in fata Lui ca niste ingerasi: “Cine Doamne, eu sa fac asa ceva?! Nu nu, e o neintelegere. Diavolul m-a pus!”

A fost Duminica ortodoxiei. Cat as vrea ca toti ortodocsii sa fie cu adevarat ortodocsi!



Tata, am gresit la cer si inaintea ta
15 februarie, 2009, 7:45 pm
Filed under: Caderi si ridicari | Etichete: , , ,

Ma intrebam acum ceva timp daca inaltarea vine numai dupa cadere. Nu cred ca e o regula general valabila, cred doar ca o cadere ne poate ajuta sa ne inaltam, dar ne si poate pierde definitiv. swimming_by_master_gE ca atunci cand te arunci intr-un bazin cu apa. Daca nu te-ai aruncat de la o inaltime suficient de mare si nici cu o forta suficienta, ajungi in apa insa nu reusesti sa atingi fundul bazinului cu picioarele, pentru a impinge si a ajunge mai usor la suprafata. Ramai pierdut undeva in apa, va trebui sa incepi sa dai din brate si din picioare pentru a-ti da cumva forta necesara pentru a ajunge la suprafata. Sigur, cu putina rabdare si ceva vointa, parcurgi usor distanta pana la suprafata. Dar daca te panichezi, daca deznadajduiesti, daca te gandesti ca esti in pericol si ca nu vei mai putea niciodata sa iei o gura de aer salvatoare? Te pierzi atunci, in disperare deschizi gura si inghiti apa, in urmatorul moment te ineci, daca nu apare ajutor din exterior.

Poate ca asa este si cu ridicarile si caderile noastre. Continue reading



Am invatat
8 februarie, 2009, 4:02 pm
Filed under: Caderi si ridicari | Etichete: , , ,

Poate ca nu este inca vremea concluziilor, insa as vrea sa notez aici cateva lucruri pe care le-am invatat in ultimul timp si care s-au cristalizat in gandurile care m-au insotit in timpul celei mai recente caderi. Iata deci:

Am invatat sa nu mai judec pentru ca nu am cum sa fiu vreodata mai presus de cineva ca sa-mi permit sa arunc cu pietre

Am invatat ca multa lume crede in existenta lui Dumnezeu, dar foarte putini oameni au incredere in Dumnezeu

Am invatat ca nu exista scuze si justificari pentru pacat, nici macar influenta diavolului. O facem pentru ca asa alegem NOI

Am invatat ca suntem ipocriti

Il vindem necontenit pe Iisus si-l rastignim fara niciun fel de remuscare

Continue reading



Si daca…
3 decembrie, 2008, 9:56 pm
Filed under: Caderi si ridicari | Etichete: ,

…trebuie sa cadem ca sa ne putem ridica?

nu, e doar o scuza penibila




Follow

Get every new post delivered to your Inbox.