Filed under: Caderi si ridicari, Tara noastra-i tara noastra | Etichete: caderi, Duminica Ortodoxiei, Hristos, pacat
Mi-aduc aminte ca intr-o vreme, cand eram mai intarita in credinta, atunci cand aveam dileme si nu stiam ce ar fi bine sa fac, ma raportam la un singur lucru: imi puneam intrebarea “ce ar face Hristos in situatia asta?”
Daca este sa fim sinceri cu noi, raspunsul la aceasta intrebare nu ne convine mai niciodata. Ar uri vreodata Iisus pe cineva? L-ar invidia, l-ar barfi? Ar nedreptati pe cineva? Ar gasi scuze de toata jena pentru o cadere? Ar cadea Iisus vreodata? I-ar trebui distractiile din lumea asta? Il vedeti pe Iisus rob patimilor? Ar avea nevoie sa fumeze, sa bea, sa desfraneze? Ar omori vreodata un copil, sange din sangele lui?
Lucrurile sunt clare la Hristos. Dar evitam sa ne intrebam si sa-L intrebam El ce-ar face, pentru ca e deranjant raspunsul, deranjeaza insasi ordinea vietii noastre caldute, duse intr-o ipocrizie deplina (ne punem bine cu oricine, chiar si cu Dumnezeu). Si de fapt, de cele mai multe ori stim care e voia lui Hristos, dar preferam sa-l mintim si pe El si pe noi, sa ne punem ochelarii de cal, sa ne facem ca nu vedem, sa gasim scuze care mai de care mai penibile. Orice scuza pentru pacat, in fata lui Dumnezeu, seamana cu scuzele unui copil de gradinita in fata unui adult. A, dar noi avem impresia ca sunt atat de bine intemeiate. Ne credem mai smecheri, il fentam chiar si pe Dumnezeu. Iar la final, sunt convinsa, ne vom prezenta in fata Lui ca niste ingerasi: “Cine Doamne, eu sa fac asa ceva?! Nu nu, e o neintelegere. Diavolul m-a pus!”
A fost Duminica ortodoxiei. Cat as vrea ca toti ortodocsii sa fie cu adevarat ortodocsi!
Filed under: Caderi si ridicari, Rugaciuni, Sfinti | Etichete: cele sapte plansuri, plansul de duminica seara, pocainta, postul Pastelui, sf efrem sirul
CELE SAPTE PLANSURI ALE SFANTULUI EFREM SIRUL
Rugaciuni pe care le rostesc cei ce vor sa-si schimbe voia lor cea plecata catre patimi si dezmierdari
Ca inaintea infricosatului Tau Divan, Doamne, sunt eu osanditul si fiind mustrat de privelistea cea ingrozitoare a faptelor mele si vazand dreapta hotarare rostita de gura Ta care ma asteapta, strig eu cu lacrimi: Drept esti, o Judecatorule, si dreapta este judecata Ta! Caci intocmai cum mi se cuvine, primesc eu de la Tine !
Filed under: Caderi si ridicari, Rugaciuni, Sfinti | Etichete: cele sapte plansuri, plansul de sambata seara, pocainta, postul Pastelui, sf efrem sirul
CELE SAPTE PLANSURI ALE SFANTULUI EFREM SIRUL
Rugaciuni pe care le rostesc cei ce vor sa-si schimbe voia lor cea plecata catre patimi si dezmierdari
Si astazi, Doamne, cu fata rusinata si-n pamant plecata, indrazesc catre Tine, Stapanul ingerilor si Ziditorul tuturor, eu ca ce sunt pamant si cenusa, ocara oamenilor si defaimarea norodului, vierme si nu om. Sunt mustrat si prihanit cu totul, plin de durere si de intristare.
Filed under: Caderi si ridicari, Rugaciuni, Sfinti | Etichete: cele sapte plansuri, plansul de vineri seara, pocainta, postul Pastelui, sf efrem sirul
CELE SAPTE PLANSURI ALE SFANTULUI EFREM SIRUL
Rugaciuni pe care le rostesc cei ce vor sa-si schimbe voia lor cea plecata catre patimi si dezmierdari
Sufletul meu necajit se apropie de Tine, Sfinte Stapane! Cu lacrimi iti vorbeste Tie despre vrajmasul cel pierzator. Si cu smerenie cade inaintea Ta, rugandu-se din pricina potrivnicului care-l necajeste.
Filed under: Caderi si ridicari, Rugaciuni, Sfinti | Etichete: cele sapte plansuri, plansul de joi seara, pocainta, postul Pastelui, sf efrem sirul
CELE SAPTE PLANSURI ALE SFANTULUI EFREM SIRUL
Rugaciuni pe care le rostesc cei ce vor sa-si schimbe voia lor cea plecata catre patimi si dezmierdari
Iata, iarasi cad la usa Stapanului meu cu cucernicie, inchipuindu-ma si strigand cu frica. De folos ii este robului a nu fugi de mainile stapanului sau dupa ce-a gresit lui ci mai vartos a starui langa dansul. Auzi, Stapane, suspinul meu si, primeste graiul cererii mele pe care il aduc eu, pacatosul, cu cucernicie.
Filed under: Caderi si ridicari, Rugaciuni, Sfinti | Etichete: cele sapte plansuri, plansul de miercuri seara, pocainta, postul Pastelui, sf efrem sirul
CELE SAPTE PLANSURI ALE SFANTULUI EFREM SIRUL
Rugaciuni pe care le rostesc cei ce vor sa-si schimbe voia lor cea plecata catre patimi si dezmierdari
Dorul de-a grai catre Tine, Doamne, ma sileste sa-Ti vorbesc, dar nevrednicia si pacatosena mea imi poruncesc sa tac. Durerile si necazurile vietii ma indeamna sa cuvantez, dar faradelegile trecutului imi spun sa fiu mort. Sufletul meu geme din adancuri si ochii mei lacrimi poftesc. Gresit-ai, suflete!
Filed under: Caderi si ridicari, Rugaciuni, Sfinti | Etichete: cele sapte plansuri, plansul de marti seara, pocainta, postul Pastelui, sf efrem sirul
CELE SAPTE PLANSURI ALE SFANTULUI EFREM SIRUL
Rugaciuni pe care le rostesc cei ce vor sa-si schimbe voia lor cea plecata catre patimi si dezmierdari
Vai mie, in ce fel de deznadajduim stau, in ce fel de rusine zac ! Nu este omul cel dinlauntru, precum este cel vazut. Caci macar ca vorbesc despre sfintenie, cugetarea uratelor patimi este in mine ziua si noaptea. Si macar ca ridic in slavi curatenia prin graiurile mele, totusi in inima mea, ma gandesc la necuratenie.
Filed under: Caderi si ridicari, Rugaciuni, Sfinti | Etichete: cele sapte plansuri, plansul de luni seara, pocainta, postul Pastelui, sf efrem sirul
CELE SAPTE PLANSURI ALE SFANTULUI EFREM SIRUL
Rugaciuni pe care le rostesc cei ce vor sa-si schimbe voia lor cea plecata catre patimi si dezmierdari
Primeste rugaciunea gurii mele celei intinate si necurate, Stapane al tuturor, iubitorule de oameni, Iisuse Hristoase; si sa nu te ingretosezi de mine ca de unul ce sunt nevrednic si nepriceput. Nici sufletul meu, care de iad se apropie, nu-l judeca nevrednic de mangaierea Ta. Cauta-ma pe mine ca pe oaia cea pierduta, caci m-am facut pustiu de a ma indrepta catre toata osardia si tot gandul cel bun. Caci, dupa ce m-am orbit cu dulcetile si cu dezmierdarile, am intunecat sufletul meu si de betia patimilor este innegrita inima mea.
Filed under: Caderi si ridicari | Etichete: cadere, fiul risipitor, inaltare, pacat
Ma intrebam acum ceva timp daca inaltarea vine numai dupa cadere. Nu cred ca e o regula general valabila, cred doar ca o cadere ne poate ajuta sa ne inaltam, dar ne si poate pierde definitiv. 
E ca atunci cand te arunci intr-un bazin cu apa. Daca nu te-ai aruncat de la o inaltime suficient de mare si nici cu o forta suficienta, ajungi in apa insa nu reusesti sa atingi fundul bazinului cu picioarele, pentru a impinge si a ajunge mai usor la suprafata. Ramai pierdut undeva in apa, va trebui sa incepi sa dai din brate si din picioare pentru a-ti da cumva forta necesara pentru a ajunge la suprafata. Sigur, cu putina rabdare si ceva vointa, parcurgi usor distanta pana la suprafata. Dar daca te panichezi, daca deznadajduiesti, daca te gandesti ca esti in pericol si ca nu vei mai putea niciodata sa iei o gura de aer salvatoare? Te pierzi atunci, in disperare deschizi gura si inghiti apa, in urmatorul moment te ineci, daca nu apare ajutor din exterior.
Poate ca asa este si cu ridicarile si caderile noastre. (mai mult…)
