Categorisit la Cantari si pricesne | Etichete: Dumnezeul meu!, Elisabeta Ticuta, Iarta-ma, pricesne
Pentru gandul nesfintit
Pentru patima-n iubit
Pentru vorba fara har
Doamne, iarta-ma Tu iar!
Pentru timpul meu pierdut
Fara rodul ce l-ai vrut
Fara dragoste cu jar
Doamne, iarta-ma Tu iar!
Pentru felul meu firesc
Printre oameni cand vorbesc
Pentru traiul in zadar
Doamne, iarta-ma Tu iar!
Pentru nevegherea mea
De-a ramane-n voia Ta
Pentru tot ce-a fost murdar
Doamne, iarta-ma Tu iar!
Pentru cate ti-am gresit
Pentru patima-n privit
Pentru tot ce-a fost murdar
Doamne, iarta-ma Tu iar!
Caci iertarea ce mi-o dai
Imi pastreaza-al pacii Rai
Si ma zboara iar si iar
Doamne,-n vesnicu-ti hotar
cantat de Elisabeta Ticuta
Categorisit la Rugaciuni | Etichete: acatist de multumire, Hristos, Marian Moise, slava lui Dumnezeu
Sunt acele momente in care ne intrebam ce-am mai putea sa-I cerem lui Dumnezeu, de vreme ce ne-a dat deja totul. Sunt momentele in care realizam cate minuni au loc in fiecare zi din viata noastra (pe cele mai mici preferam sa le numim coincidente). Sunt momente rare, in care ne ridicam deasupra neputintelor care ne chinuiesc zi de zi, si ne inaltam din noroiul in care ne zbatem, ca sa-L laudam pe Dumnezeu si ca sa-L slavim. Doar atat. Fara sa mai cerem nimic.
Sunt acele momente de liniste, cand totul are sens, si pacea ne cuprinde. Acestea sunt momentele cand ni se descopera cat de frumos Il slaveste Zidirea pe Dumnezeu. Si iata cum Ii canta:
Acatist de multumire -Slava Lui Dumnezeu pentru toate (textul complet aici)
Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava s-au aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si strig cu toti cei care Te cunosc pe Tine: (mai mult…)
Categorisit la Cantari si pricesne, Rugaciuni, Sfinti | Etichete: Maica Domnului, pricesne, Teodora Paunescu Tuca
…caci noi suntem fiii lacrimilor tale
Cand plangeai sub cruce, Maica-ndurerata, te-am primit de mama, noi si lumea toata
O, maicuta sfanta cantata de Teodora Paunescu Tuca
Cautand o icoana potrivita ca sa ilustrez aceasta cantare, mi-a fost imposibil sa nu observ discrepanta dintre doua imagini care o infatiseaza pe Maicuta. (mai mult…)
Categorisit la Biserici si manastiri, Sfinti | Etichete: acatist, Sf Vineri, Sfanta Parascheva
Nelegiuirile noastre, multimea strambatatilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astazi ne osandesc si nu stim ce vom raspunde mergand la judecata, unde toti ne prigonesc, toti se ridica asupra noastra sa ne impileze; tu insa, o, preabuna maica, care asculti marturisirea noastra, mijloceste catre Domnul, sa prefaci soarta osandirii noastre in bunatati, scotind din inimile vrajmasilor nostri toata uraciunea si te vom preamari cu laude.
Sfanta Cuvioasa Parascheva imi este tare draga. Este printre primii sfinti la care m-am rugat si nu a intarziat sa m-auda si sa-mi ajute. Privind in urma, vad tot mai clar ca ea mi-a calauzit pasii catre bisericile care-i poarta hramul si tot acolo, m-a ajutat sa o cunosc. Primul acatist citit, mai mult din curiozitate, a fost al Sfintei Parascheva. Este sfanta de a carei frumusete ma minunez de fiecare data cand ii privesc icoanele, fie ca sunt zugravite acum sute de ani sau doar cu cativa ani in urma. Este sfanta care mi-a ingaduit sa-i pictez chipul pe o bucata de lemn, ca sa-i fie de ajutor cuiva in nevoie. Sfanta Parascheva este Sfanta Vineri din basmele ce ne-au leganat copilaria, sfanta care venea intotdeauna in ajutor daca era rugata cu inima curata. Si este tare indragita de romani, i s-au inchinat biserici in tara noastra cu sute de ani inainte sa randuiasca Domnul ca moastele ei sa vina si sa ramana la Iasi. Sa invatam de la maicuta ca niciodata nu e prea devreme, sau prea tarziu, sa ascultam cuvantul Domnului, asa cum a facut-o ea, schimbandu-si viata pe de-a-ntregul: “Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine şi să ridice crucea sa şi să urmeze Mie“
…problema capitala nu este nici suferinta, nici chiar moartea, ci a nu fi despartit de El
Parintele Galeriu
Categorisit la Cuvinte de folos | Etichete: Hristos, pr Constantin Necula
Cand mi-este foarte greu, il ascult pe parintele Necula vorbind despre Hristos. Si el…sau mai precis Hristos – prin el ma face sa uit de greutati si sa realizez, inca o data, ca nimic nu are sens fara Hristos.
Mai jos, o “pastila”, ca sa folosesc un cuvant din sfera lexicala a parintelui: Nevoia de Hristos. Pentru ca suntem bolnavi, si avem nevoie de singurul doctor care ne poate aduce vindecare si mangaiere.
Nevoia de Hristos – partea I
Categorisit la Tara noastra-i tara noastra | Etichete: necrofilie, romani
Nu reusesc sa-mi dau seama cum de sunt atatia romani care prefera sa faca sex cu mortii, in special cei materni. Trebuie sa fie o explicatie etimologica a acestui comportament….Poate undeva, adanc in istorie, gasim o motivatie valabila. Sau poate nu…
Si-apoi, in apararea lor, cu siguranta nu realizeaza ceea ce spun, si cu siguranta nu ar trece la fapte. Dar atunci, de ce sa mai dai drumul la gura?….
Categorisit la Cuvinte de folos | Etichete: blestem, homosexuali, smochinul neroditor, Steinhardt
O sa revin la subiect intr-un articol viitor, cu o intamplare personala si foarte intima. Pentru moment, despre moartea unui preot homosexual, la Danion Vasile si o analiza obiectiva patrunzatoare la parintele Savatie Bastovoi, aici si aici.
Cine are ochi de citit, sa citeasca.
Cine are urechi de auzit, sa auda.
Cine are minte ca sa inteleaga, sa inteleaga.
Cine are gura pentru vorbit, sa marturiseasca.
Cum vad eu homosexualii, in relatie cu Dumnezeu? Ca pe smochinul cel neroditor care a fost blestemat de Iisus desi, aparent, nu avea nici o vina. Mult prea des auzim homosexualii spunand ca asta e firea lor, ca asa s-au nascut. De acord, e foarte posibil sa fie asa, oamenii de stiinta inca dezbat problema asta. Dar si smochinul era indreptati, nu, sa nu dea rod pentru ca nu era timpul lui? Dar cand vine Iisus, coboara la tine si-ti cere sa-ti iesi din fire, sa dai rod, sa-ti schimbi insasi firea, cum sa nu dai raspuns bun atunci?! Iar la homosexuali, chiar daca e firea lor, nu poate demonstra nimeni ca in fata lui Dumnezeu e firea cea buna. Pentru ca mai e firea cea rea, si din acea fire ne cere Iisus sa iesim.
Despre smochinul cel neroditor si firea noastra, buna sau rea, cel mai bine explica parintele Steinhardt aici.
Categorisit la Caderi si ridicari, Despre mine | Etichete: iubirea de aproape
In toate eforturile mele de a ma apropia de Dumnezeu, ma lovesc intotdeauna de acelasi obstacol: iubirea de aproape. Lucurile imi sunt foarte clare: daca-l iubesc pe Dumnezeu nu am cum sa nu iubesc si Creatia, in special fiinta creata dupa chipul si asemanarea Lui. Iar daca nu reusesc sa iubesc aproapele, vazand chipul lui Dumnezeu in el, inseamna ca nu-l iubesc pe Dumnezeu suficient. Dintr-o data, doua pacate, poate chiar cele mai grave.
Dar asta e cruda realitate. Nu iubesc nici macar pe cei care imi fac bine, iar celor care-mi fac rau, le intorc raul. De multe ori fac rau si celor care nu mi-au facut nimic. Iar binele pe care-l fac e atat de putin, incat nu poate acoperi imensitatea de rau pe care o fac.
Ce ma doare cel mai tare e realizarea ca as putea respecta aproape toate poruncile, cu ceva eforturi probabil, ba chiar as putea dobandi cateva virtuti (rabdarea, sa spunem) dar intr-un moment ca acesta mi se pare imposibil sa-mi iubesc aproapele, cu atat mai putin vrajmasii (am si din acestia, desi n-am crezut ca o sa ajung vreodata sa-i pot numara pe degete).
Stiu ca intr-o astfel de problema numai bunul Dumnezeu ma poate ajuta si doar cu multa rugaciune. Numai ca nu mai pot nici sa ma rog….
