Fiu de tina


Iadul nu este modern
8 ianuarie, 2011, 2:01 am
Filed under: Cuvinte de folos | Etichete: ,

Avem laptop-uri, telefoane performante, suntem conectaţi la internet aproape non-stop. Suntem moderni. Atât de moderni încât, mai deunăzi, cineva a intrat pe blog să caute “ID-ul unui preot”. Poate mai bine făcea dacă mergea la biserică, să i-l ceară personal…

S-au modernizat şi păcatele. Şi ne imaginăm că poate nici iadul nu e atât de rău, s-o fi modernizat între timp. E în pas cu vremurile, nu? Am ajuns să cerem binecuvântare pentru avort, iar bieţii preoţi sunt făcuţi cu ou şi cu oţet atunci când nu fac ce le poruncim noi (cum ar fi: să ne cunune în post, că atunci am găsit restaurant liber, să binecuvânteze concubinajul prin logodnă, să împărtăşească fără spovedanie…şi alte “fleacuri” din astea).

Ei bine, iadul nu este şi nu va fi vreodată modern. Mi-a rămas cuvântul ăsta de la părintele Macarie, fostul stareţ (?) al mănăstirii Stâna de Vale. Aşa că e mai bine ca zilnic să avem în minte iadul aşa cum e el. Nu varianta modernizată, nici variantă îndulcită şi comercială. Iadul cu toata grozăvia lui. Căci cât de cumplit ar fi să ne petrecem veşnicia fără Dumnezeu?

Şi un filmuleţ despre viaţa duhovnicească a părintelui Macarie:



Diferenta dintre Rai si Iad
4 ianuarie, 2011, 4:03 am
Filed under: Cuvinte de folos | Etichete: ,

,,Se spune că, odată, un om cu viaţă sfântă a cerut lui Dumnezeu să îi arate RAIUL şi IADUL. Noaptea în vis, a venit un înger care i-a spus că îi va îndeplini dorinţa şi l-a dus pe omul nostru într-o încăpere frumoasă. Acolo era o masă impunătoare care avea în mijloc un vas minunat cu mâncare nemaîntâlnită. La masă erau aşezaţi oameni care aveau legate de mâini nişte linguri foarte lungi. Cu acestea ajungeau până la vasul din mijlocul mesei. Cu toate acestea oamenii erau extremi de slabi şi trişti. Lingurile fiind atât de lungi, aproape că nu puteau duce la gură nimic din acea mâncare minunată. Îngerul a spus:

-Aşa este IADUL.

Apoi l-a dus pe vizitator în altă cameră la fel ca prima. Şi aici era masa, mâncarea şi alţi oameni cu aceleaşi linguri lungi legate de mâini. Doar că aceşti oameni erau foarte veseli şi nu arătau deloc nemâncaţi.

-Aşa este RAIUL, spuse din nou îngerul.

-Bine, dar, de ce aceşti oameni sunt atât de fericiţi şi ceilalţi atât de trişti? Nu au aceeaşi mâncare şi aceleaşi linguri? Care e diferenţa?

-Diferenţa este, spuse îngerul, că aceştia au învăţat să se hrănească unii pe alţii.”

de aici



Tânărul Crai, cu mult alai, vine din cer…
22 decembrie, 2010, 11:15 pm
Filed under: Cantari si pricesne | Etichete: , , ,

Dragostea Maicii Domnului să fie cu noi, cu toţi!



Dragă Siluan
28 noiembrie, 2010, 9:53 pm
Filed under: Cuvinte de folos, Umanitar | Etichete: ,

În momentul în care îți scriu aceste rânduri, te pregatești de operația care îți va schimba viața. Acum nu înțelegi, ești prea mic, dar peste ani vei privi în urmă și vei înțelege…cum a lucrat Dumnezeu prin tine.

Chinul tău n-a fost în zadar, micuțule. Cum nici Hristos n-a murit în zadar pe cruce. Tu ai venit să ne reamintești ce înseamnă creștinismul. În ultimele luni, mii de oameni s-au rugat pentru tine, au rugat și pe alții să se roage, au cântat, au scris, au vorbit, au ajutat financiar sau cu o vorbă de încurajare, și-au îndreptat gândurile spre tine și familia ta măcar pentru câteva minute pe zi. Mii de oameni. Totul pentru tine, micuțule Siluan. Pentru ca zâmbetul tău să ne bucure și peste cinci…zece…douăzeci de ani…

Și poate că mulți dintre acești oameni nici nu au realizat că sărind în ajutorul tău, au împlinit porunca Domnului. Dar poate își vor da seama de acest lucru data viitoare când vor citi în Biblie pasajul despre Judecata de apoi: “Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.”

Micuțule Siluan, tu și familia ta ne vorbiți despre Dumnezeu. Despre iubire. Despre răbdare și jertfă. Despre nădejde. Voi ne-ați adus aminte să fim creștini. Și pentru asta vă mulțumim!

Domnul fie cu tine, copil frumos!

Cu drag,
Eu, nevrednic fiu de tină, dar din Dumnezeu fărâmă



Cum a fost făcut omul?
28 noiembrie, 2010, 8:31 pm
Filed under: Cuvinte de folos | Etichete: , , ,

Se povestește că Sfânta Treime a făcut sfat înainte de facerea omului.

Dumnezeu Tatăl ar fi spus: “Să facem om după chipul și asemănarea noastră”.

“Da, dar omul acesta va cădea – zise Duhul -, și Tu, Fiule, va trebui să mori pentru El”.

“Să-l facem, dar, sau să nu-L facem?” – a întrebat Tatăl.

“Să-L facem” – a zis Fiul.



Iisuse, fă-mă cum vrei Tu!
27 noiembrie, 2010, 8:34 pm
Filed under: Cantari si pricesne | Etichete: ,

Teodora Păunescu Tucă – Lumină fă-mă necurmat



Poveste despre suflet
22 noiembrie, 2010, 3:54 pm
Filed under: Cuvinte de folos | Etichete: ,

Era odata un rege care avea 4 neveste.

Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie, pe care o imbraca cu straie

din cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot ce

era mai bun.

De asemenea, o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care se

mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia cu teama

ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul.

Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era

intotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori regele

avea o problema, putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa treaca peste

momentele grele.

Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contributie

in mentinerea regatului. Totusi, regele nu o iubea pe prima sotie. Desi ea

il iubea cu adevarat, el de abia o observa!

Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata

lui plina si isi spuse: “Acum am 4 sotii cu mine, dar cand voi muri, voi fi

singur.”

O intreba pe cea de-a patra nevasta: “Te-am iubit cel mai mult, ti-am

daruit cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija. Acum, eu

am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?”

“Nici vorba!” replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant.

Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit.

Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie: “Te-am iubit toata viata mea.

Acum ca mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?”

“Nu!” veni raspunsul celei de-a treia sotii. “Viata e prea buna! Cand vei

muri, ma voi recasatori!” Inima regelui se stranse de durere.

Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie: “Intotdeauna am gasit la tine

intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri, vrei

sa vii cu mine si sa-mi tii companie?”

“Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!” replica cea de-a doua

sotie. “Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau.” Regele fu devastat

si de acest raspuns.

Apoi se auzi o voce: “Eu te voi urma oriunde vei merge!” Regele se uita

imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie.Era atat

de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii sale.

Adanc indurerat, regele spuse: “Trebuia sa fi avut mult mai multa grija de

tine cand am avut ocazia!”

In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata noastra:

Cea de-a patra sotie este TRUPUL nostru. Indiferent cat timp si efort

investim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim.

Cea de-a treia sotie este AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii.

Cea de-a doua sotie este FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de apropiati

ne-au fost in timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru

dupa ce nu mai suntem.

Prima sotie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa

averi, bunastare si putere. Totusi, SUFLETUL este singurul care ne va urma

oriunde vom merge.

Sursa imagine




Follow

Get every new post delivered to your Inbox.